Autor: Dr. Iuliana Picioreanu

„Copilul meu are muci și de ieri, face febră”, motive frecvente de îngrijorare pentru părinți, expuse atât în farmacii cât mai ales în cabinetele medicale și tot atât de frecvent încep administrările inutile de preparate care scad febra, reduc tusea și din nefericire pentru copil, administrarea inutilă de antibiotice pentru că ” dacă are febră, musai are nevoie de antibiotic”. Voi încerca în cele ce urmează să explic ce se întamplă atunci cand copilul răcește.

Medicii cunosc faptul că sezonalitatea virozelor respiratorii poate fi previzibilă, adică dacă toamna și primăvara rhinovirușii cauzează cele mai multe viroze, iarna intră în forță virusul sincițial respirator și cel gripal. Dacă la un adult se poate afirma că este normal să facă 2-3 episoade de răceală pe an (mai multe chiar la cei aflați în contact cu copii), tot normal este și când un copil răcește de 7-10 ori pe an. Expunerea la frig, umezeală, vânt și schimbarea rapidă a temperaturii ne poate face mult mai vulnerabili în fața infecțiilor respiratorii virale. În timpul frigului, particulele de virus penetrează stratul mucos al nasului și gâtului, fixandu-se de membranele celulare și inoculând apoi în celulele corpului omenesc, materialul genetic viral. Într-un timp scurt, virusul forțează celulele să producă mii de noi particule de virus. Ca răspuns la această invazie virală, corpul își mărește apărarea. Nasul și gâtul eliberează substanțe chimice care declanșează sistemul imunitar: celulele afectate produc substanțe chimice numite prostaglandine care declanșează inflamația, antrenând globulele albe din sânge în combaterea infecției. Vasodilatația aduce mai mult sânge și deci mai multe celulele albe specializate vor intra în zona infectată; temperatura corpului crește, sporind răspunsul imun; histamina eliberată crește producția de mucus nazal într-un efort pentru a capta particulele virale și a le elimina din corp. Ca masură de luptă împotriva virusului, corpul contraatacă cu artileria grea: globulele albe specializate din sânge numite monocite și limfocite; interferonul numit adesea „propriul medicament antiviral al organismului”; peste 20 de proteine care circulă în plasmă și care acoperă virușii și celulele infectate, făcând mai ușoară identificarea și distrugerea acestora de către globulele albe din sânge. Simptomele răcelii obișnuite sau ale gripei sunt de fapt un răspuns a imunității naturale al organismului. Răceala se manifestă lent prin tuse, congestie nazală și durere în gât, de obicei fără febră. Gripa se manifestă mai brusc, cu febră, dureri musculare, oboseală și tuse. Producția de mucus este un act de izolare a virușilor din celule iar prin tuse se elimină mucusul care conține virușii din corp. Febra determină corpul să se încălzească și să distrugă infecţia. Măsurile simple care includ spălarea frecventă a mâinilor, purtarea măștilor și a mănușilor, izolarea persoanei infectate din colectivități, pot fi foarte eficiente în prevenirea răspândirii infecției respiratorii. Tratamentul febrei poate fi de ajutor doar în cazul în care copilul nu se simte confortabil cu această stare deși acest tratament în majoritatea cazurilor, nu este necesar. Un copil mai mare de trei luni, care are o temperatură rectală mai mică de 38.9ºC și care altminteri este sănătos, nu necesită tratament pentru febră.